Avea Sigmund Freud o carte, ‘Interpretarea Viselor’, bun, cred că o mai are, nu știu!, dacă nu cumva a dat-o la cineva și nu i-a mai adus-o înapoi. Ce chestie, totuși, și cu visele astea… Oare Freud visa?! Ce vise o fi având Freud când nu se gândea la vise?! Ce muzică se derula în fundalul momentelor de visare?

Muzica este transpunerea experienței realului, a ceea ce avem impresia că-i cert, într-un plan ideal, dincolo de cele date. Este o călătorie, e știută treaba asta, o experimentăm fiecare când dăm peste o piesă ce ne amintește de ceva. Ha, uite aici! Cum poate cineva (artistul), un străin, să compună o melodie care te poate plimba prin memoria personală?

Visul este detașare, părăsire, pentru un moment, a lumii conștiente, chiar și pentru 1 minut și 55 de secunde. Atât cât durează momentul de improvizație, numit ‘Autumn’, oferit de Silent Strike, în persoana lui Ioan Titu.

‘Autumn’ este unul dintre motivele pentru care, un tip ca sus-numitul Sigmund, ar fi închis pentru o clipă ochii, dar nu ca să-și înțeleagă mai bine teoriile, ci pentru a trăi autenticitatea visului.

Să lași să curgă prin iluzia care ești, certitudinea muzicii și gândul care devii odată cu dânsa. În fond, la asta se cam rezumă toată existența noastră, la trecerea în gând, la transformarea în memorie.

M-am lăsat cuprins de nostalgii și toate astea, recunosc, însă, am găsit atâta cuprins în această compoziție care, deși îndesată într-un soi de timp, te așează-n anotimpul din denumirea ei, mai ceva ca imaginea aia cu frunzele ce pică.

BONUS:

Urmăriți SILENT STRIKE pe: Facebook | Website | Instagram | Bandcamp | Spotify

Foto art.: (c) Marian Adochiţei

The following two tabs change content below.