Sunscape Festival reprezintă unul dintre cele mai complexe evenimente desfășurate în aer liber anul acesta în zona de vest a țării. Un festival cu o temă și o abordare unică care și-a propus, și care credem că a și reușit, să crească nivelul de conștientizare al publicului privind Soarele și sistemul nostru solar. Totul îmbrăcat foarte atent și frumos într-un limbaj artistic, accesibil, dezvoltând astfel sentimentul de apartenență la o comunitate și spiritul civic.

Alina Mafa, organizatorul evenimentului, ne-a vorbit, într-un interviu foarte amplu, despre ce înseamnă să organizezi un astfel de festival, cumva de nișă, despre așteptările ei ca organizator, dar și despre modul în care a fost primit festivalul de către public.

Bună, Alina! Ne întâlnim din nou, la mai bine de un an de când am discutat ultima oară, și tot un eveniment ce ne-a ghidat prin vastul univers ne-a adus aici. Sunscape Festival este o prelungire a ceea ce a însemnat anul trecut Galactic Tick Festival, practic, două evenimente care au transpus o serie de activități creative și culturale lumești într-un orizont cosmic. Sunt atât de multe lucruri de spus despre toate acestea încât nu știu cu ce să încep.

Salut, Nicolae! Mulțumesc pentru oportunitatea de a discuta despre evenimentele noastre.

Așadar, să începem cu primii pași, cei făcuți anul trecut cu Galactic Tick Festival. Cum s-a oglindit ceea ce s-a întâmplat anul trecut în aparent noul eveniment meșteșugit pentru anul acesta, anume, Sunscape Festival? Cât s-a moștenit și cât este nou în conceptul festivalului Sunscape?

Călătoria începută anul trecut cu Galactic Tick Festival a deschis noi orizonturi pentru noi, ca și echipă, am învățat foarte multe cu acest eveniment și ne-am bucurat tare mult de entuziasmul pe care acest proiect l-a avut în rândul publicului, dar și în interiorul echipei noastre și a tuturor colaboratorilor.

Ne-am dorit să nu pierdem această energie frumoasă din jurul proiectului și astfel ne-am gândit să facem un nou proiect, care celebrează soarele și mișcarea lui în Calea Lactee, fără însă a fi conectat de galactic tick, aceea mini-arc secundă a sistemului solar, celebrată în ani umani odată la 1,73 de ani sau 633,7 de zile.

Sigur am modificat structura festivalului și am inclus mai multe activități educative și artistice, având peste 20 de activități: de la explorarea soarelui prin telescop, la ateliere de pictură, olărit și hârtie manuală, la concerte, spectacole, expoziții, teatru pirotehnic și pictură murală cu teme de ecologie și protecția mediului.

Ne-am dorit ca publicul să aibă o experiență Sunscape, în care să salute soarele prin mișcare, să-l exploreze printr-un telescop și în lumea plantelor la atelierele de plante și mandale și apoi să-și exprime artistic această experiență prin pictură și olărit.

Apoi, am avut invitați din Bulgaria și Ungaria care ne-au plimbat printr-o călătorie solară în pași de dans, alături de trupa Chic Dance din Timișoara.

Concertul Manuelei Marchiș și Fluidian, proiectul lui Emil Gherasim, au întregit această experiență a călătoriei sonore prin peisaje solare, realizate printr-un performance de pictură de Livia Mateiaș.

Trei picturi murale la Giarmata au fost realizate de Luca Alexei din Republica Moldova și de copiii de la Șevaletul Anei și au adus arta mai aproape de comunitate.

Spectacolul de teatru pirotehnic al trupei Amor Flammis a relatat povestea de dragoste dintre soare și lună, utilizând în premieră în România efecte pirotehnice noi.

Soarele a inspirat forme noi prin lucrarea ”Roata timpului,” realizată de Cezar Blânda, care este un orologiu solar funcțional și care poate fi văzut în pavilionul expozițional din aer liber la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara.

În ambele cazuri ne putem referi ca la două festivaluri, deși complexe, totuși la început de drum. Ce este cel mai dificil de întreprins când concepi structura unui festival?

Momentul acela în care îți creezi imaginea de ansamblu a unui festival este ca un puzzle, alcătuit din multe, multe detalii, care, câteodată prind o viață a lor și felul cum se potrivesc toate, în final ajunge să te uimească și pe tine.

Nu cred că este greu să îți imaginezi structura unui festival, pentru că e un soi de entuziasm în care totul curge senin. Greul începe cu faza de implementare și cu munca cu fiecare colaborator în parte.

Este important ca fiecare parte implicată în procesul de implementare să știe în detaliu ce are de făcut, pentru ca totul să funcționeze ca un întreg.

Când organizezi un festival care cuprinde atât de multe activități, care este acel prim pas pe care ți-l impui neapărat să îl faci, sau să îl treci, ca mai apoi să pui totul pe hârtie și să dai drumul la treabă? Este vorba aici de ceva prag mental sau este vorba strict de un detaliu tehnic?

Nu m-am gândit niciodată așa și nici nu mi-am impus ceva anume. Urmăresc inspirația sau intuiția la fel cum artiștii își urmează muza și, cum am mai spus, rezultatul câteodată mă uimește și pe mine.

Spre exemplu, îi contactasem în vară pe băieții de la Amor Flammis pentru un spectacol pirotehnic, gândindu-mă că focul, este tot o celebrare a luminii, o altfel de lumină.

Și din discuții, am descoperit că băieții aveau chiar un moment intitulat “Eclipsis Solis”, care se potrivea ca o mănușă cu ideea noastră.

Sunscape Festival s-a desfășurat atât la Timișoara, la Muzeul Satului Bănățean, cât și la Giarmata, o inițiativă de-a dreptul temerară și curajoasă pentru o primă ediție. De unde a pornit dorința aceasta de a duce un festival oarecum de nișă, în două locații atât de diferite?

După experiența de anul trecut cu Galactic Tick Festival și entuziasmul cu care ideea noastră a fost primită de către public, ne-am dorit să oferim șansa și celor din jurul Timișoarei de a încerca această călătorie artistică din drumul soarelui.

Am analizat peisajul cultural al localităților din jurul Timișoarei, iar Primăria Giarmata a răspuns afirmativ ideilor noastre și astfel am avut două locații: în Timișoara și în județul Timiș, la Giarmata.

Care au fost cele mai dificile obstacole peste care a trebuit să treci în organizarea acestui festival? Mai ales că, așa cum am zis mai sus, s-a desfășurat în două localități diferite.

Au fost multe provocări în organizarea acestui festival, dar datorită echipei minunate cu care am lucrat și voluntarilor de la Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, am reușit să depășim cu bine toate obstacolele.

Cred că faptul că am avut două locații a fost un avantaj și a oferit ocazia de a observa cum este primit festivalul în două medii culturale diferite.

Percepția oamenilor asupra lucrurilor care li se întâmplă și îi mișcă din planul cotidian diferă în funcție de mediul în care locuiesc. Ei bine, cum a fost perceput festivalul Sunscape la Giarmata, față de Timișoara?

La Giarmata, festivalul Sunscape a fost primit cu entuziasm și cu o dorință de continuare din partea publicului, exprimată chiar la fața locului.

Ne-a bucurat mult reacția din partea publicului și implicarea comunității locale, care intenționează la liziera pădurii lângă pictura murală să creeze un loc de picnic. Sau reacția publicului cu întrebarea: – Când mai veniți la Giarmata?

Toate acestea sunt detalii care ne dovedesc că ceea ce am făcut aici a produs o modificare în percepția artei și a actului artistic la Giarmata, iar spectacolul de teatru pirotehnic a primit aplauze la scenă deschisă.

Dacă ai putea să dai timpul înapoi ce ai schimba la Sunscape Festival?

Nu știu dacă aș schimba ceva, cred că aș fi mult mai atentă la toate detaliile.

Cum ai descrie succesul din postura organizatorului de evenimente? Există vreo rețetă în acest sens?

Pentru mine succesul unui eveniment este reacția pe care publicul o are la evenimentele noastre, emoțiile pe care acesta le încearcă, curiozitatea și bucuria cu care fiecare își învinge timiditatea și se implică într-o activitate imersivă.

Ai simțit, în vreun moment, că apar piedici din direcția celor care fac parte din breasla asta a festivalurilor, a organizatorilor de evenimente? Crezi că există acest gen de abordare a celor care sunt deja în piață, față de noii veniți?

Eu cred că este loc sub soare pentru toată lumea. Nu cred că aici este vreo concurență reală, fiecare are publicul său și felul său propriu de a-și imagina și implementa ideile.

Și dacă tot suntem aici, dar mai ales la Sunscape și la Soare, crezi că mai există chiar destul spațiu sub Soare, cel puțin sub cel care bate local, ținând cont că Timișoara a devenit un oraș copleșit de evenimente de toate felurile?

Timișoara este un oraș cu adevărat minunat, iar titlul de capitală culturală europeană a creat contextul unei vieți culturale efervescente, prin care comunitatea se poate implica activ în viața culturală a orașului.

Consider că publicul timișorean este suficient de matur să își aleagă evenimentele care i se potrivesc cel mai bine.

Știu că atunci când ești implicat direct într-un proiect te atașezi iremediabil de el și de tot ce are legătură cu acesta. Însă, care a fost momentul tău preferat de la Sunscape Festival 2024?

Este destul de greu să aleg un moment preferat de la Sunscape Festival, au fost multe momente frumoase.

Cred că cel mai mult mi-a plăcut să observ cum publicul vine cumva fără nicio așteptare și pleacă cu o încântare și o bucurie care îi luminează privirea.

Am văzut oameni care au pictat pentru prima dată în viața lor sau au scrijelit motive solare sau cu curiozitate au amestecat mojarul cu plante aromate pentru a obține un ulei prețios.

Bucuria inocentă a copiilor în fața lutului care prindea formă prima dată în mâinile lor, ne-a bucurat și pe noi și ne-a oferit șansa de a avea un feedback la fața locului.

Cum ai descrie experiența Sunscape Festival pentru cineva care nu a reușit să ajungă la eveniment?

Nu știu dacă pot surprinde în cuvinte suficiente și clare această experiență, este o experiență personală care trebuie încercată, dacă există deschidere spre genul acesta de activități.

Există planuri pentru o nouă ediție anul viitor?

Momentan suntem tare prinși în activitățile de raportare și evaluare. Nu ne-am gândit încă la planurile de viitor.

Care este cel mai important factor ca un festival de nișă, cum este și Sunscape, să meargă mai departe și să devină unul de tradiție?

Pentru noi este foarte important să lucrăm cu omul potrivit la locul potrivit. Și astfel cred că doar publicul și felul cum acesta percepe ceea ce facem noi poate transforma în tradiție un festival.

Simți că există sprijin, dar mai ales public, pentru ca Sunscape Festival să se înscrie pe lista marilor evenimente open air din vestul țării?

Eu cred că doar timpul poate să spună asta.

Cum se traduce acest “sprijin”, mai exact, pentru organizatorul unui festival? Se referă strict la sfera materială sau ține și de modul în care lumea se raportează la festival, de vibe-ul pe care îl naște în jur?

Dincolo de aspectul material, cred că este cel puțin la fel de important și felul în care lumea se raportează la eveniment și atmosfera generată de festival. Cum am mai spus, experiența contează. Ceva ce ai ”gustat” și poți să spui dacă îți place sau nu.

Și dacă tot suntem aici, cum simți, acum că s-a încheiat această primă ediție, că s-a raportat lumea, înterioricește vorbind, la festivalul Sunscape?

Pot să spun din ce am văzut ca reacții din partea publicului că există o curiozitate și o dorință de a încerca noi experiențe.

Proiectul face parte din “Programul cultural național Timișoara  – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Timișoara.Next, derulat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.

Foto: (c) Valeriu Jaravete