f ă r ă s t a n d a r d e
Am așteptat ca haosul să își găsească liniștea, să se așeze, iar pornirile sentimentale să-mi părăsească mintea. De pus cap la cap, într-o oarece logică, ceea ce s-a petrecut la Râșnov, vine ca un soi de încercare, de test pentru simțuri. Nu vreau să mă întind în chestiuni care nu privesc pe nimeni și care, până la urmă, nu au atât rezolvare, cât nici viață lungă.
Kings are Overrated este un proiect din Timișoara peste care am dat foarte recent, dar care îmi place din vreo 14 mii de motive.
Valerinne, în varianta de scenă, simte sunetul la modul serios, greu și încărcat. Poate chiar apăsător, dar nu în sensul de povară, ci în sensul de gravitate a notelor, de concentrare de forțe, amplificarea unor stări de fapt.
FiRMA am ascultat de când mă știu, dar parcă de când cu “Poezii Alese – Vol. I” tot mai mult, în orice context, indiferent de stare, obsesiv. Nu este la mijloc nimic mai mult decât ceea ce numim punerea de pată, subiectivitate exacerbată, până la confundare.