ROADKILL Festival: Despre pasiunea care umple rosturi

Pasiunea pentru artele de nișă înmagazinează, încă, dorințe, avânturi care încearcă să se aștearnă ca un cearceaf de intenții bune peste o plajă de gândiri îngrădite de nişte maluri transformate de societatea modernă în impenetrabile ziduri. Rostul? Căci mulți se vor întreba, este de fapt lutul acela din care chipul și asemănarea a prins formă și care acum, în loc de liantul dintre lumea palpabilă și cea spirituală, a devenit piatra cu care alungăm viața, cu care pedepsim spiritul prins într-un colț de ființă. Frământarea acestui soi de aluat nu vrea decât sa umple rosturile acestea prăpăstioase apărute între oameni, să lege într-o panoramă mai luminoasă chipurile astea de piatră peste care doar praful își mai agață existența.

Roadkill Festival, fiindcă despre acestă acțiune este pledoaria de mai sus, prinde formă într-un moment în care formele sunt tot mai lipsite de fond, vorba aia. Știi, mă gândeam, cum ar arăta un moment potrivit în care să mă opresc nițel și să respir aerul acela, poate nu neapărat proaspăt, însă, mai puțin îmbâcsit din afara rutinei?! Cred că s-ar preta perfect pe mood-ul pe care îl propune Roadkill Festival, asta ca să fiu scurt și, poate, ușor previzibil. Însă, hai să ne gândim! În primul rând, Roadkill Festival se prezintă ca o sărbătoare, un mod prin care băieții de la Roadkill Soda au ales să celebreze cei 10 ani de activitate.

Anul ăsta, vrem să sărbătorim 10 ani de Roadkill Soda în cel mai fain mod posibil. Aşa că ne-am gândit la Roadkill Fest, ca o continuare normală la dezvoltarea scenei locale de stoner dar și ca o sărbătoare a noastră, a trupelor pe care le veți vedea în Expirat, pe 10 octombrie. Majoritatea sunt muzicieni cu care ne știm de ani de zile, ne întâlnim la diverse eventuri, am avut ocazia să cântăm împreună.

Da, știu, se poate să nu fii fan al genului, se poate să nu îți placă băieții ăștia și se prea poate ca astfel de eforturi să te lase rece. Ei bine, aici vroiam să ajung. Rutina are diferite forme, se împlinește în sensuri dintre cele mai îndoielnice și merge până în straturile cele mai adânci ale ființei, nu se desfășoară numai la suprafață. De ce să nu încerci să ieși dintr-o stare către care, până la urmă, te poți reîntoarce oricând? Uite d-asta aș privi acest eveniment ca pe o întâmplare, ca un loc, ca o acțiune care mă poate ține, măcar pentru un timp, departe de mine.

Roadkill Fest este party-ul scenei noastre, în primul rând. Şi este o super ocazie pentru public să vadă în aceeași zi mai multi artiști care se învârt într-o zonă muzicală apropiată, dar care au influențe și direcții clar diferite. Pe scurt, plănuim o seară cât un festival, un prim statement care să adune alături de noi și mai mulți artiști și prieteni în public, în perioada următoare.

Teama din preajma unui act de curaj reprezintă chiar propulsia care împinge acțiunea către succes. Participarea la acest act de curaj reprezintă o formă a aceluiași gest de noblețe. Luptele nu se duc doar între, hai să zicem, organizatorii acestora, între lideri ci, mai cu seamă, între cei care stau în primele rânduri, în spatele ideii, în toiul simțirii, în sânul acțiunii, acolo unde viața freamătă cel mai intens. Aici, în preajma actorilor principali, în fața lor, dar în deplină libertate, cu simțurile deschise ca niște pâlnii pregătite să strecoare fiecare sunet, ai ocazia să descoperi frumusețea necunoscutului. A acelui artist de care, poate, încă nu îl știi, cu care încă nu te-ai întâlnit, dar care îți poate umple niște rosturi. Bucuria Noului este zâmbetul cu care Frumosul lumii ți se prezintă atunci când te aștepți mai puțin. Nu, nu am exagerat cu nimic, a te afla în afara cunoașterii e una, a respinge cunoașterea care vine înspre tine, e alta. Fericirea este un act de voință!

Bun, nu mă gândesc că te-am convins de ceva pe aici, dacă recitesc, nici nu cred că am încercat, însă, las aici câteva info care poate, acum, cândva, azi, mâine, luna viitoare pe 10, te vor ajuta cu ceva.