Nu l-am cunoscut niciodată foarte bine pe Victor Ferezan aka Vava de la Roadkill Soda, așa cum e el cunoscut în lumea underground a capitalei. L-am urmărit sporadic în ultimul deceniu cântând alături de trupa lui, ne-am întâlnit de câteva ori pe stadion, în “groapa” din Ștefan cel Mare, i-am citit din când în când postările socio-politice de pe Facebook și cam asta a fost toată interacțiunea.

Acum vreo două luni am remarcat o postare pe pagina personală de social-media despre cum a reușit să își lanseze volumul de debut, fără ajutorul vreunei edituri, într-o ediție limitată la doar 100 de exemplare numerotate, o carte pe care a dedicat-o, parafrazându-l pe autor, tuturor celor care, în ciuda tuturor temerilor, cred mai departe în steaua lor. Așa că, atunci când l-am întâlnit în exilul Artmania Festival de la București, am profitat de ocazie și mi-am arătat intenția de a achiziționa “Nowhere and Fast”, dar Vava a decis ad-hoc să mă cadorisească cu un exemplar.

Am citit cartea în două mari reprize, separate de faptul că am uitat micul volum vreme de o săptămână, în barul Trei Bețivi.

Ulterior am constatat că destinul a făcut să citesc și să pot să separ mental prima parte, cea realist-socială, pendulând periculos și uneori agresiv peste linia fragilă de soliditate și vigoare a romanului urban de secol XXI până într-o zonă cu amprentă tragică, un fel de “Întoarcerea fiului risipitor” a lui Radu Tudoran pe repede înainte, de partea a doua. Și, exact ca în cazul fiului risipitor, rătăcitor prin lume și prin viață, personajele principale nu au nume, destinele lor se intersectează maladiv pentru ca un eveniment catastrofic, în cazul lui Vava un cutremur major, în cazul lui Tudoran bombardamentul american asupra Bucureștilor din aprilie 1944, să le schimbe fundamental viețile și să le afecteze trăsăturile de caracter pentru a se putea revela și reinventa pe ei înșiși.

A doua parte duce cititorul într-o lume fantastică, în care timpul și spațiul se dilată, se contractă sau, pur și simplu, își pierd importanța, un puzzle kafkaesque cu nuanțe de Haruki Murakami, Aldous Huxley sau Philip K. Dick, în vreme ce aceleași personaje și evenimente din prima parte se succed într-un ritm nou, oferind perspective diferite și surprinzătoare, în care percepția înlocuiește rațiunea pentru a ajunge la concluzia că toate personajele reprezintă un alter-ego al personajului principal – OMUL.

Dar dincolo de toate aceste aspecte, despre ce e romanul de debut semnat de Victor Ferezan? Eu cred că este despre dragoste, în toate formele ei: dragoste ca stimă de sine, dragoste de oameni ca animale sociale, dragoste de muzică și artă – “Too much love will kill you” de la Queen e un laitmotiv, dragoste fizică în toate formele ei, cu momente magice de orgasm, dar și cu angoase și dezgust, dragoste de tot, dincolo de bine și de rău, dragoste de viață.

Concluzionând aproape anecdotic, cred sincer că eu și Vava “citim aceleași cărți”…

Mai multe despre “Nowhere And Fast” găsiți aici.

The following two tabs change content below.

Mihai 'Coro' Caraveteanu

Most prolific Romanian underground music promoter.

Latest posts by Mihai 'Coro' Caraveteanu (see all)