Respirația dintre obiect și umbră: poezia vizuală a lui Mihai Stânceanu
În fotografia lui Mihai Stânceanu, lumina nu cade niciodată întâmplător. Ea se așază pe obiecte ca o rugăciune tăcută, ca o respirație prelungită a lumii, iar ceea ce rămâne în urmă nu mai este doar imagine, ci un poem vizual, o invocare a fragilității și a forței deopotrivă. Își numește […]