MIHAI-GABRIEL Balangea a.k.a. Sictir este, după cum spune el pe undeva, un artist multimedia, probabil multitasking, ce locuiește în UK. Cu aplecări, dar mai ales unduiri savuroase, în special pe fotografie, Mihai are un start în domeniu destul de recent. Face poze din 2018 și a început să studieze treaba asta în mod serios, în sensul de scoală unde se dau diplome and shit, în 2019. Bun. Acum s-a apucat de mini-seriale despre o vacanță undeva în România pe site-uri de artă neconvențională. Bazinga, ne-ați prins! Așadar, azi debutează o nouă serie la noi pe bătătură, una despre iubire si toate alea mișto dintr-o vacanță prelungită de vară. Imagini și text, fratele nostru de artă negustabilă, Mihai Sictir.

Episodul 1. O vacanță prelungită de vară.

Am avut o vacanță super prelungită când am venit ultima dată în țară. Am aterizat pe 5 mai în Timișoara și am stat până pe 29 ianuarie. În tot timpul ăsta am experimentat o grămadă de chestii, mi s-a frânt inima, m-am îndrăgostit, m-am futut aiurea, am plâns, am râs.

Tot timpul ăsta am stat și în cercul meu strâns de prieteni dar m-am și învârtit prin București și alte orașe în căutare de experiențe noi și palpitante. În vară am mers cu un prieten și cu două gagici la munte, am făcut poze, ne-am chilluit, i-am dus în locul meu preferat din România (Lacul Sfânta Ana) și le-a plăcut enorm și m-am bucurat foarte tare.

La mijlocul drumului înapoi spre București ne-am dat seama că rămăseseră cheile de la cazare în borseta unei gagici și mă suna proprietara. Nu i-am mai răspuns. Aia e, am rămas c-o cheie de cazare dacă mă duc la munte mă duc pe moca.

În august am ieșit și am început să vorbesc cu actuala iubită, ne-am cunoscut foarte random și ne-am plăcut din prima, nicio așteptare. Până în august am trecut prin mai multe experiențe dar nu am simțit niciodată ce am simțit cu ea. Am introdus-o și pe ea în fotografia pe film cumpărându-i o cameră pe film, iubesc faptul că face poze și îi place.

Am fost și prin Vamă. Am cunoscut mulți oameni noi, însă am rămas același.

Pe 11 septembrie am avut lansare de carte la Bar A1 în București, prima carte scrisă, editată și publicată 100% independent, Apă de Aur, carte de poezii. Am fost speechless, nu mai știam ce să simt, trăiam un vis, zâmbeam în continuu și nu spuneam nimic, un prieten, Mihai Cnal, mi-a spus la lansarea cărții că sunt fericit și i-am spus că eu sunt mereu fericit după a spus gen, “nu, ești fericit mulțumit, de obicei ești fericit nemulțumit”, și așa era.

Am pus pasiune întotdeauna în tot ce fac, m-am transferat de la fotografie, acum studiez muzică și fotografia am păstrat-o pentru memoria mea, e ca o arhivă și o documentare personală a experiențelor mele într-o formă vizuală, bucăți din viața mea.

Acum sunt în UK și muncesc la un studio de muzică, mă implic mai mult asupra facultății. Vacanța mea prelungită a fost o experiență minunată, cu de toate, cu emoție, cu pasiune și cu o trăire a prezentului cum nu am mai simțit vreodată. Anul acesta o să fiu back and forth, România-UK, bineînțeles, documentând cu point and shoot-ul meu absolut tot ce fac.

Mai multe în episodul 2, vorba aia!

The following two tabs change content below.